Chel surprise

La bloc, un copil de vreo doi ani o plimbă pe maică-sa prin fața garajelor. Trec pe lângă ei și îl aud pe ăla micu:

- Mami, chelu! Ute chelu!

Mă-sa nu-l bagă în seamă. Zic: ok, n-oi fi auzit bine.

- Chelu, mami, ute chelu!

Mă opresc, mă întorc. Spânzurat de-o mînă, copilu' se uită la mine și-și continuă recitalul:

- Cheeeelu! Chelu!

Wtf, doamnă, oprește-l, că acuma-l fac să-și mănânce basca aia oribilă! Da' când chiar să rostesc cuvintele, îmi dau seama că puștiul arată înspre câine. Încerca să zică "cățelu, uite cățelu"!

Aaaw, ce chiut copilaș, ptiu pe tine să nu te deochi cu băscuța aia a ta cu tot!